This text is replaced by the Flash movie.
Anvelope
Promoţii anvelope
Ofertă specială
Oferta saptamānii
Promoţii jante aliaj
Jante aliaj
Promoţii jante tablă
Jante tabla
Roţi complete
Producători anvelope
Vanzari auto, leasing, rent a car
This text is replaced by the Flash movie.

www.cere.ro

1. Descifrarea tuturor informaţiilor de pe partea laterală

A =
numele producătorului sau brand-ul, numele comercial sau identitatea acestuia
B =
dimensiunea cauciucului, date despre construcţie, coeficientul care indică viteza maximă. Tubless este denumirea pentru cauciucurile care nu necesită folosirea camerelor. Semnul DIN se referă la încărcătura maximă pe care o suportă cauciucul respectiv.
C =
denota modalitatea de fabricare a cauciucului
D =
M&S reprezintă cauciucurile create pentru namol sau zapadă.
E =
reprezintă presiunea optimă necesară pentru un uz adecvat
F =
reprezintă seria şi numărul cauciucului respectiv
G =
reprezintă seria şi numărul aplicat de autoritatea autorizată în domeniu
H =
ţara in care a fost fabricat cauciucul

Pe partea laterală a cauciucului mai putem găsi informaţii legate de indicatorul de temperatură(ne arată cât de bine suportă cauciucul anumite temperaturi) şi este cuprins între A(cel mai bun coeficient) şi C(cel mai slab coeficient). Alt indicator care poate fi întâlnit este cel pentru clasificarea nivelului de tracţiune a cauciucului(cât de capabil este cauciucul să oprească pe suprafată umedă) şi poate fi clasat între A(cel mai bun coeficient) si C(cel mai slab coeficient).


2. Semnificaţia semnului E



Toate cauciucurile vândute in Europa după 1997 trebuie să fie marcate cu acest indice. Pe cauciuc apare semnul E urmat de un număr într-un cerc sau pătrat şi apoi un alt număr. Numărul înscris în cerc sau pătrat indică indicele ţării care a acordat garanţia cauciucului. De exemplu 11 reprezintă Anglia.


3. Garanţia

Este înscrisă pe cauciuc prin simbolul * urmat de un număr. Majoritatea producătorilor oferă garanţie nelimitată asupra anvelopelor produse, însă acest lucru este aproape imposibil deoarece pentru a beneficia de garanţie trebuie să faci dovadă că ai menţinut tot timpul presiunea optimă în cauciucuri, că ai schimbat cauciucurile între ele la fiecare 5000 de km rulaţi, că geometria suspensiilor au fost tot timpul 100%, că nu ai rulat cu mai mult de 120 km/h, şi aşa mai departe.


4. Notaţiile pentru dimensiunea cauciucurilor



Să luăm spre exemplu codul 205 55 R 16 88 V.

 

Înscris

Explicaţii

1.

205

Reprezintă lăţimea cauciucului atunci când el este privit de deasupra

2.

55

Este indicatorul pentru raportul între înălţimea anvelopei şi a lăţimii acestuia. În cazul nostru 55% din 205 = 112,75 mm.

3.

R

Construcţia radială

4.

16

Diametrul cercului interior în inci 1 inci = 25,4 mm

5.

88

Indicele care ne arată ce încărcătură (în kg) putem avea pe masină.
Aici corespunzator la 560 Kg

6.

V

Indicele de viteză. Care este viteza maximă indicată pentru acea anvelopă.
Aici corespunzator la 240 Km/h

 

5. Tipuri de cauciucuri pentru maşinile de pasageri

Cauciucuri de vară

Sunt indicate pentru cei care ruleaza cu viteze mari. Aceste tipuri de anvelope sunt concepute pentru a oferi aderentă necesară în condiţii de ploaie şi teren umed în defavoarea longevitaţii anvelopei.

Cauciucuri all-season

Sunt cauciucurile cu care se echipează majoritatea maşinilor care ies din producţie. Ele sunt concepute pentru a face un comprimis între aderenţă, performanţă, longevitate, zgomot şi
siguranţă.

Cauciucuri pentru apă

Cauciucurile pentru apă sunt confecţionate dintr-un cauciuc mai moale decât cel al cauciucurilor de vară şi cu mult mai moale decât al celor all-season. Asta pentru că un astfel de cauciuc trebuie să se încălzească repede pe timp rece sau umed pentru a oferi cea mai bună aderenţă în astfel de condiţii.

Cauciucuri de iarnă

Ele se află la polul opus faţă de cauciucurile pentru apă, adică sunt fabricate dintr-un cauciuc mult mai rigid. Sunt realizate pentru un comportament optim pe suprafeţe acoperite cu zăpadă şi gheaţă.

Indicii de viteză


Indicii de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menţionată şi sunt marcaţi pe flancurile anvelopelor.
 Indice de viteză 

 Viteza maximă (km/h) 

L

120

M

130

N

140

P

150

Q

160

R

170

S

180

T

190

U

200

H

210

V

240

W

270

Z

240+

Indicii de greutate


Indicii de greutate reprezintă sarcina maximă pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maxima.
Greutatea este exprimată in kilogram.

Indice de greutate 

 Kg 

50

190

51

195

52

200

53

206

54

212

55

218

56

224

57

230

58

236

59

243

60

250

61

257

62

265

63

272

64

280

65

290

66

300

67

307

68

315

69

325

70

335

71

345

72

355

73

365

74

375

75

387

76

400

77

412

78

425

79

437

80

450

81

462

82

475

83

487

84

500

85

515

86

530

87

545

88

560

Construcţia anvelopei
Ca şi structura mecanică, anvelopa este formată dintr-o carcasă flexibilă legată de calcaiul talonului realizat dintr-o insertie metalică şi cauciuc, acesta având rolul de a fixa anvelopa pe jantă. Presiunea aerului cu care este umflată anvelopa rigidizează în aşa fel structura încât orice forţă exterioară care cauzează o deformaţie în carcasă are ca efect o forţă rezultantă care determină comportamentul rutier al anvelopei. Comportamentul anvelopei nu depinde doar de condiţiile în care aceasta operează ci şi de tipul construcţiei.

 
 

Fig. 1 Tipuri constructive de anvelope

Din punct de vedere constructiv există 2 tipuri de anvelope – radiale şi diagonale, prezentate in fig. 1. Anvelopele diagonale au reprezentat standardul până la începutul anilor `60 când a fost realizată pentru prima oară anvelopă radială. Anvelope diagonale se mai folosesc actualemente doar la motociclete (alături de cele radiale) şi vehicule foarte grele. Există şi un al 3-lea tip constructiv de anvelope, cele radial-diagonale, care sunt o combinaţie între cele 2 tipuri de bază, acestea fiind însă foarte rar utilizate.


Fig 2 Construcţia anvelopei radiale 

Construcţia radială (fig. 3) se caracterizează prin pliuri paralele (împletituri din nylon, polyester, fibră de sticlă şi (actualmente) mai rar din oţel îmbrăcate în cauciuc) care fac un unghi de 900 cu planul de rulare, stabilizarea făcându-se printr-o armătură. Aceste pliuri, cunoscute în mod normal sub denumirea de carcasă, alcătuiesc un perete lateral extrem de flexibil care permite o amortizare bună a neregularităţilor dar nu prezintă stabilitate direcţională. Aceasta este realizată cu ajutorul unor inserţii metalice în pereţii laterali. Calea de rulare a anvelopei este realizată din mai multe straturi alcătuite din oţel, fibră de sticlă şi textile aşezate la unghiuri de aprox 200 faţă de planul căii de rulare. Acestea ajută la stabilizarea căii de rulare în timpul virajelor, menţinând o suprafaţă cât mai mare în contact cu şoseaua. Cea mai mare parte a anvelopelor radiale utilizate actualmente sunt alcătuite din 2 pliuri care alcătuiesc carcasa şi peretele lateral şi calea de rulare realizată din 1 – 2 straturi de oţel sau 2-6 straturi de împletitura.

Anvelopele de construcţie diagonală sunt realizate din 2 sau mai multe pliuri care se extind de la un calcai al talonului la celălalt, cu fibrele înclinate la 350 – 400 şi direcţie alternantă de la pliu la pliu. Unghiurile mari sunt foarte bune în cazul amortizării socurilor, cele mici prezentând stabilitate direcţională mai bună. În ciuda faptului că pereţii laterali la acest tip de anvelope sunt mult mai rigizi decât în cazul anvelopelor de construcţie radială, în viraje, anvelopa diagonală permite căii de rulare o deflexie mult mai puternică, încărcând astfel foarte mult umerii anvelopei.

 

Fig 3 Construcţia anvelopei radiale în detaliu

Conducerea pe carosabilul ud. Acvaplanarea


Toata lumea a observat că în timpul ploilor carosabilul devine alunecos. Fenomenul de 'alunecare' devine mai pronunţat dacă la apa de pe stradă se adugă şi o uzură mai pronunţată a pneurilor. Pentru a vă face o idee despre cum evoluează coeficientul de frecare statică funcţie de suprafaţa drumului şi starea roţilor, am alcătuit următorul tabel:


Viteza autovehicolului
(km/h)

Starea pneului

Starea drumului

Uscat

Umed

Ploaie
(apă <1cm)

Ploaie puternică
(apa <2cm)

Gheaţă

Coeficientul de frecare statică

50 km/h

nou

0.85

0.65

0.55

0.5

<0.1

uzat*

1

0.5

0.4

0.25

90 km/h

nou

0.8

0.6

0.3

0.05

uzat*

0.95

0.2

0.1

0.05

130 km/h

nou

0.75

0.4

0.2

0

uzat*

0.9

0.2

0.1

0

* cu o uzura de 1.6 mm.
x
Coeficientul de frecare statică este, aşa cum puteţi observa din valorile prezentate mai sus, dependent de viteza autovehiculului, starea cauciucurilor şi starea drumului. Valorile date se refera drumurile acoperite cu ciment şi piatră cubică.  Există, intr-adevăr şi pneuri cu un coeficient de până la 1.8 dar acestea sunt folosite numai în cursele auto. În general coeficientul de frecare statică este mai mare decât cel de alunecare, de aceea la blocarea roţilor în timpul frânării, distanţă de oprire creşte! O concluzie ce se desprinde: Da, cauciucurile 'slick'-uri (şterse) au o aderentă mai mare faţă de cele cu profil, dar numai pe drum uscat! Pentru orice alte condiţii, aderenţa lor scade dramatic!

Acvaplanarea (cunoscută şi sub numele de aquaplanare) este fenomenul prin care cauciucul pierde contactul cu drumul, mişcându-se doar pe suprafaţa apei. Dintre cauzele acvaplanării amintim:
» Adâncimea bălţii de apă de pe drum
» Profilul anvelopei care împiedică evacuarea apei din zona de contact cu drumul
» Viteza prea mare a autovehiculului;
» Presiunea exercitată de vehicul asupra drumului, direct proporţională cu greutatea şi aerodinamicitatea autoturismului
În momentul apariţiei fenomenului de acvaplanare, roata va înceta să aibă contact cu solul, deci nu mai puteţi păstra direcţia şi nu mai aveţi control asupra vitezei maşinii
În ciuda părerii generale, pneurile mai late sunt mai predispuse acvaplanării.